1 decembrie...la Iasi

Dupa o incercare trecuta nu foarte reusita, lipsita de motivatie si idei, am reusit in sfarsit sa ma mobilizez sa imi fac iar un blog nou nout, care se vrea a fi conceput intr-o zi mareata...pentru romani si pentru Romania, si, sper si pentru mine, in ideea ca ma voi tine de el.

Sunt la Iasi, de cateva zile si nu simt ca e 1 decembrie. E atata liniste aici, in inima orasului, vizavi de Palatul Culturii, ca daca nu as fi vazut la stiri, pe tv paradele militare de la Bucuresti si Alba Iulia, as fi crezut ca e doar o alta zi, un alt inceput banal de luna, si eventual as fi constientizat ca incepe iarna...desi timpul de afara ma contrazice eroic.

Inca nu pot sa-mi public o parere asupra orasului, pentru ca am stat mai mult in camera de hotel, in fata laptopului, incercand sa recuperez unele lucruri neterminate de saptamana trecuta si sa ma relaxez in stilul meu caracteristic, citind, ascultand muzica buna si vizionand filme.

Acum scriu... ceea ce ma face sa ma simt din nou motivata... si plina de bucurie, rememorand pasaje din trecut.

Take the blue pill, take the red pill... se aud ritmuri puternice din maruntaiele laptopului si Crystal Method ma pune pe picior de plecare. Am ales: sa vad cat de adanca e vizuina iepurelui. Destinatia - un local cu referinte gastronomice bune, din partea partenerului meu de viata. La intoarcere, voi decide daca review-ul pentru localul mai sus amintit va fi intr-o nota optimista sau una cu tenta negativa.

Buna seara, Iasi, oriunde te-ai afla!