Am luat-o in brate, in casa noastra, in inimile noastre si i-am oferit o sansa.
Dupa 2 saptamani jumatate de tratament cu vitamine, calciu si injectii, deparazitare, mancare buna, atentie si dragoste, Lucky este acum catelul vioi care ne alearga pisicile prin casa, ne cara papucii, smotoceste si latra voios la jucariile imprastiate peste tot, merge frumos la plimbare in lesa (pisicilor, ca e prea mica de una mare, de catel), sta cuminte in cusca de transport cand mergem la doctor sau ne plimbam cu masina sau trenul, in week-end, cate 3-4 ore chiar, fara sa planga sau sa ceara afara... ea e catelusa care se alinta cand ne aude vocea si care se pune frumos in fund cand ii zicem raspicat "NU" ("nu e voie !").
Dar Lucky va creste mare si in curand apartamentul nostru nu va mai fi destul pentru ea, va avea nevoie de o curte unde sa alerge in voie, sa latre la vrabiile de pe gard si sa dea alerta la poarta, si va avea nevoie de un stapan permanent care s-o iubeasca cel putin la fel de mult ca noi, parintii ei adoptivi.
Cu carnetul de sanatate intre dinti, Lucky asteapta nerabdatoare sa isi cunoasca noii parinti.
ce ochi frumosi are:)
RăspundețiȘtergereda, e un dracusor de care te indragostesti repede:P
RăspundețiȘtergere