Prima mea zi in Iasi a coincis cu prima mea intalnire cu Bolta Rece... un loc tipic romanesc unde sa iti potolesti foamea sau poftele...depinde de gusturi.
Inca de la intrare te simti ca intr-un labirint vechi care miroase a ciorba si unde se aud zgomote de linguri si pahare. Vocile dinauntru ne conduc spre o scara care duce la subsol... unde pasesc timid, lasandu-mi partenerul de pranz si de viata sa imi deschida calea.
Mese imbracate in fete traditionale rosii cusute cu fire albe si negre ne intampina inca de la primul pas, in pasi de muzica veche - Stela Enache- aducandu-mi aminte de copilarie si de Liceenii. Zambesc printre un meniu si un pahar si astept sa ne bage cineva in seama. Nu astept mult si deja ni se ia comanda, stabilita inca inainte de a intra in restaurant - ciorba de burta... ca e romaneasca si e buna! Sau poate pentru ca am o curiozitate iesita din comun de a testa reteta acestui fel de mancare plin de savoare in diferite locatii din tara.
Rapiditatea chelneritei – o femeie in jur de 40 – 50 de ani, imbracata in port traditional romanesc - a facut posibila degustarea primului fel, fara sa asteptam prea mult. La prima lingura de ciorba, mi-am zis in gand, e buna! si apoi am impartasit gandul meu si partenerului de masa. Zeama poftita, insotita de ritmuri muzicale de diferite genuri si din diferite zone geografice si timpuri (Beatles, Fugees, muzica greceasca, italiana etc) ne-a incalzit sufletele cat si stomacul, ne-a piparat papilele gustative cu iuteala ardeiului iute murat si cu acreala otetului de vin cat si a celui din gagosarii taiati in ciorba (ciudat obicei...). Dupa ce ne-am dres cu smantana si bere bruna, am sorbit si ultima lingura din farfurie, multumiti de alegerea facuta, dar nu deosebiti de incantati... facand comparatie si cu alte ciorbe mancate in alte localuri din tara. Si ca sa marcam cum se cuvine terminarea portiei de ciorba, ne-am relaxat in scaun pe ritmurile valsului vienez straussian, somptuos si cu ton cuceritor, total in contradictie cu specificul localului.
Pe langa primul fel am hotarat sa luam si o portie de tochitura - ca doar suntem in Iasi, in inima Moldovei. Si ca sa mearga mai usor pe gat - oul ochi, stropit cu telemea rasa, pe pat de mamaliga, cu bucatele de carne topite in ulei, si insotite de o felie generoasa de caltabos moldovenesc. Recunosc ca nu m-am simtit deosebit de atrasa de estetica farfuriei, drept pentru care am si oferit prima imbucatura partenerului meu, ca sa ii las lui ocazia sa testeze el primul, tabloul fad din farfurie.
Curajoasa din fire, mi-am asumat cealalta jumatate de tochitura, facandu-mi curaj cu o gura de bere bruna.... Pe cat de fad arata...pe atat de grasa era... si satioasa. Noroc cu chelnerita inspirata care ne-a oferit din start niste muraturi in saramura. Punct ochit, punct lovit. M-am saturat, dar nu pot sa spun ca sunt foarte incantata.
Si ca sa imi inchei review-ul, am vizitat si toaleta, care , la intoarcere, mi-a taiat orice pofta de mancare, daca mai aveam chef de desert sau de vreun alt fel. Curatenie medie, un paianjen cu picioarele storcite chiar in dreptul toaletei, servetele de sters mainile terminate si o culoare verzui vechi de pe pereti, toate astea m-au facut sa ies cat mai rapid.
Noroc cu berea bruna si muzica... care m-au facut sa ies din transa.
Tragand linie si adunand punctele forte, as aminti painea impletita, proaspata, muzica diferita ca genuri si zone muzicale, lipsa fumului de tigara, amabilitatea si rapiditatea chelenerilor, care, desi trecuti de prima tinerete au dat dovada pe toata perioada sederii noastre de cei 7 ani de acasa (si ca bonus, o observatie amuzanta....chelnerita noastra, a vrut la un moment dat sa ne ia laptopul de pe masa - care arata de departe ca un meniu, uitat pe masa - dar s-a scuzat politicos si vadit jenata s-a retras spre o alta masa promitandu-si sa fie mai atenta data viitoare).
Ca bile negre dintr-o rasuflare as zice pernele de pe scaune, vesela, toaleta si ... poate culoarea mancarii.
Poate cu alta ocazie vom reveni, sa testam daca si alte feluri din meniu sunt la fel de necolorate ca acelea alese de noi azi. Judecand dupa numarul mesenilor de la ora la care suntem - 14-15- se pare ca Bolta Rece e un local popular pentru iesenii de varste 30-40 ani si care vin aici sa manance si socializeze, amintindu-si de vremurile de odinioara, cand Eminescu bea cot la cot cu Creanga, la vreuna din mesele din lemn negru de aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu