Mai frate, ma apuca o melancolie aseara...de am crezut ca nu mai scap de ea. Se tinea scai si nu ma lasa si pace. Drept pentru care, m-am pus acu sa scriu. Is cam rupta de somn ca m-am culcat la 4 dimineata dar nah, e in regula. Macar o data pe luna, e in regula.
Ei bine, aseara am petrecut in Komodo. Era pentru prima oara cand calcam in Komodo, pentru ca nu am avut niciodata curiozitatea sa vad ce au facut din fostul Evolution. Eeeh...ce vremuri...Evo al nostru, acolo unde imi pierdeam noptile pana dimineata devreme, zbantuindu-ma cu spor in numele ritumurilor drum'n'bass. Era nebunie! Daca venea un DJ mai tare ca Jay Cunning sau Palotai, Azzido dabass sau localii nostri Alex si Sensorship, era clar cea mai tare noapte!
Am intrat timid aseara, in noul local, club- whatever it is- si m-am simtit ca un strain. Nimic din ce era pe vremuri nu imi mai amintea de vechiul club Evolution. Culori, texturi, spatii, bar, lumini, oameni...NIMIC! Totul s-a dus undeva in sertarul cu amintiri din studentie. Am coborat si la subsol. Si mi-am zis, ca poate acolo jos, imi voi aminti din nou de cum era in studentie. Nici urma de cusca DJ-ilor, nici urma de barele de fier de care ne sprijineam in zbantuielile noastre nebune de odinioara. Am plecat rapid, parca cu scarba si regret pentru ca au distrus locul ala asa cum il stiam eu.
Acum, in locul barelor de fier si a caramizilor, a blocurilor de piatra si a culorii gri-albastru -negru care domina incaperea, au venit un bar de metal, niste mese joase acoperite cu sticla, fotolii din piele artificiala maron si vitralii colorate fortat, statui kitcsh Buddha si lumini albastre ca in vechile discoteci de la mare. Totul e asa acum, pentru ca e ''la moda''. Nu stiu a cui, ca a mea sigur nu e. Dar macar stiu de ce nu am mai intrat acolo de cand inchisesera vechiul club. Nu e de mine locul ala.
O sa caut mai tarziu niste poze cu Evolution de la party-urile din studentie si poate asa doar imi voi mai obloji ranile de aseara. Eh...ce vremuri domnule...
Ei bine, aseara am petrecut in Komodo. Era pentru prima oara cand calcam in Komodo, pentru ca nu am avut niciodata curiozitatea sa vad ce au facut din fostul Evolution. Eeeh...ce vremuri...Evo al nostru, acolo unde imi pierdeam noptile pana dimineata devreme, zbantuindu-ma cu spor in numele ritumurilor drum'n'bass. Era nebunie! Daca venea un DJ mai tare ca Jay Cunning sau Palotai, Azzido dabass sau localii nostri Alex si Sensorship, era clar cea mai tare noapte!
Am intrat timid aseara, in noul local, club- whatever it is- si m-am simtit ca un strain. Nimic din ce era pe vremuri nu imi mai amintea de vechiul club Evolution. Culori, texturi, spatii, bar, lumini, oameni...NIMIC! Totul s-a dus undeva in sertarul cu amintiri din studentie. Am coborat si la subsol. Si mi-am zis, ca poate acolo jos, imi voi aminti din nou de cum era in studentie. Nici urma de cusca DJ-ilor, nici urma de barele de fier de care ne sprijineam in zbantuielile noastre nebune de odinioara. Am plecat rapid, parca cu scarba si regret pentru ca au distrus locul ala asa cum il stiam eu.
Acum, in locul barelor de fier si a caramizilor, a blocurilor de piatra si a culorii gri-albastru -negru care domina incaperea, au venit un bar de metal, niste mese joase acoperite cu sticla, fotolii din piele artificiala maron si vitralii colorate fortat, statui kitcsh Buddha si lumini albastre ca in vechile discoteci de la mare. Totul e asa acum, pentru ca e ''la moda''. Nu stiu a cui, ca a mea sigur nu e. Dar macar stiu de ce nu am mai intrat acolo de cand inchisesera vechiul club. Nu e de mine locul ala.
O sa caut mai tarziu niste poze cu Evolution de la party-urile din studentie si poate asa doar imi voi mai obloji ranile de aseara. Eh...ce vremuri domnule...
babet' party:)
RăspundețiȘtergere