Am aterizat acasa!

Stau in pat, in pijamale, infofolita cu plapuma calduroasa si cu Ziggy in brate, care s-a facut colac peste picioarele mele si sforaie usor. Casa e intoarsa toata cu fundu' in sus, peste tot dau cu ochii de bagaje, haine, pungi si pachete, aruncate care pe unde,genti burdusite cu pliante, brosuri si ziare, suveniruri si carduri de transport, pahare, cani, medicamente si servetele. Ma doare capu (sau is ametita...nu fac inca deosebirea) si nu ma pot dezlipi inca de pat. Am decolat de pe Heathrow la 10:30 ora Angliei si am aterizat pe Henri Coanda la 18, ora Romaniei. La 21:40 trebuia sa decolam din nou, dar din cauza zapezii, am mai stat vreo juma de ora. Intr-un final, pe la 22 am plecat si noi. Iar la 23, am aterizat pe aeroportul din Timisoara. Dupa o juma de ora de mers cu masina in tromba, viraje si frane, am coborat fortat in fata scarii blocului si-am vomitat suc de portocale si fistic. Pe la 1 si ceva am stins lumina si ne-am culcat. Cu usa deschisa la dormitor, ca sa lasam "copiii" sa vina la noi si sa ne toarca usor la picioare. La 5 si ceva dimineata, am auzit prima alarma de telefon. Dracu' s-o ia! Nu am mai adormit calumea dupa. Pe la 7 mi-a sunat alarma mea si pe la 7 jumate, a lui. Ziggy deja mi se gudura pe la cap si mi s-a strecurat dupa aia pe sub plapuma si pled, ca sa se incalzeasca. Acu astept sa imi revin din ameteala, sa ma imbrac si sa plec sa platesc chiria. Cand ma intorc, am program de curatenie. Dupa o saptamana, trebuie sa ma apuc iar de smotru. Si de sortat haine, si de spalat. Apoi sa imi chem prietenii la o sesiune de vizionat poze. Ca avem vreo 2000. A fost cea mai tare vacanta de pana acum. Cred. :)

Cand imi revin, bag si niste poze. Poate ma apuc de un jurnal de calatorie. Poate se opreste din nins.