vineri, 19 februarie 2010

Pizza TIME!

Dupa nasul acvilin, dupa vorba si dupa port, se pare ca as avea mai mult ADN de roman decat de dac. Si cum asta duce involuntar la Roma...bella Italia... poftele mele legate de mancarea de baza a italienilor, sunt mereu o prioritate.

Aseara, dupa o plimbare scurta dar binemeritata pana la Profi, ca sa ma aprovizionez cu niste drojdie, m-am pus pe facut pizza. Vrajita si inspirata de retetele lui Jamie Oliver am incropit aseara un aluat frumos si placut mirositor cu care am facut o pizza buna tare, cu ciuperci si spanac. Am ales musai reteta asta, pentru ca se potriveste cu stilul meu de alimentatie lacto-pisco-vegetariana.
Azi, pentru ca nu mai ramasese nimic din cea de aseara - si nici nu am facut poze-(gasca de la 3 a mancat tot, pe rupte, in timpul filmului cu vampiri), m-am pus sa mai coc doua... una cu peste, ceapa si capere , iar alta, cu mozzarella, branza cu mucegai albastru, sos de rosii, busuioc si rozmarin si cateva frunze de spanac.



- pizza cu peste (ton la conserva), ceapa, capere, sos "minune" (rosii, ulei si busuioc) si frunze de spanac -



Aluatul ramas de aseara l-am lasat in bol, pe balcon, la temperatura racoroasa de acolo, iar azi l-am luat la framantat din nou, si am reusit sa il intind in 2 foi, numai bine.

Nu credeam ca o sa fie atat de simplu (dupa esecurile din trecut), dar se pare ca trebuia doar sa imi fac curaj si sa incerc, urmand intocmai instructiunile maestrului Jamie. Aluatul, facut cu faina alba (ma rog, eu am pus dintr-aia neagra, ca e mai gustoasa si sanatoasa) si faina de gris a crescut frumos si s-a lasat modelat si asezat pe fundul tavii de cuptor (ca nu am placa de granit sau cuptor cu lemne :P, ca Jamie).

Dupa ce am trecut de spaimele cu aluatul, restul - ornatul - a fost o nimica toata. Aia e partea cea mai distractiva de fapt...ca te poti juca cat vrei cu culori, texturi si arome.

Si pentru ca pana acum nu prea am indraznit sa postez pe blog retete si fotografii cu experimentele mele culinare, oarecum intimidata de Mazilique si Laura Adamache, acum am zis ca sunt prea mandra de rezultate sa mai scap ocazia de a posta aventura asta.

Asa ca... voila reteta:


Aluat:
200 g faina de gris
800 g faina normala (eu am pus neagra)
550 ml apa
4 linguri ulei de masline (extravirgin)
1 lingura sare
2 plicuri drojdie uscata (14 g)

Dupa ce am amestecat toate ingredientele de mai sus, am framantat aluatul format, apoi am l-am modelat rotund, ca o bila si l-am pus la dospit, intr-un bol, acoperit cu un servet, la caldura, timp de 45-60 minute.



La aluatul asta minune, care iese crocant pe afara si moale pe dinauntru, Jamie face si un sos minune din:

6-8 linguri ulei de masline extravirgin

4 catei de usturoi tocati feliute subtiri

Frunze proaspete de busuioc (o mana)

3 conserve de rosii intregi decojite

Sare si piper ("a pinch"... vorba lui Jamie)

Ei bine, intr-o tigaie, pe foc iute, se pune uleiul de masline, in care arunci cateii de usturoi, frunzele de busuioc, amesteci rapid, lasi jumate de minut, apoi torni si rosiile din conserva, le pasezi (tai) cu marginea unei linguri si amesteci cu restul de ulei aromat, mai lasi f putin pe foc, asezonezi cu sare si piper si iei de pe foc. Iei un bol si o sita mare, pui sita peste bol si torni sosul facut mai inainte, scurgand zeama si pasand cu lingura prin sita pulpa de rosii ca sa iasa tot. Ce iese prin sita, mai pui pe foc inca 5 minute ca sa se ingroase si ...GATA!


- spanac, sos de rosii, branza cu mucegai albastru, mozzarella, busuioc si rozmarin (inainte de a fi bagate la cuptor) -

- pizza cu 2 tipuri de branza si spanac (dupa ce am scos-o din cuptor) -

Topping-ul de la pizza, dupa cum am zis... e dupa miros, gust si preferinte. :)

Aseara am incercat cu ciuperci si cu spanac, care se fac rapid pe foc, intr-o tigaie fierbinte, in care am pus ulei de masline si un catel de usturoi. Pentru arome mai intense, am pus si niste busuioc, apoi sare si piper. La final, cand ciupercile s-au inmuiat, am pus o lingura de unt ca sa atraga toate aromele din tigaie...si 2 linguri de sos de rosii (ala , minune, de mai sus).

- sosul de rosii arata bine in contrast cu frunzele verzi de spanac si mozzarella alba, toate cele trei culori ale steagului Italiei -

Peste ciupercile si spanacul pregatit ca mai sus, care tapeteaza aluatul de pizza, am adaugat si niste bucati de mozzarella si busuioc proaspat, niste stropi de ulei de masline...si la cuptor cu ele! Dupa 15 minute, in bucataria mea mirosea ca in cea mai grozava pizzerie din Napoli, unde am mancat cu Adrian, acum 2 veri, in concediul nostru din Italia.



Savuros, aromat si numa bun sa iti satisfaca poftele.

A... si sa nu uit
ca la pizza mea cu branza si busuioc, a mers bine un pahar de vin rosu Cadarca de Minis, parfumat si ademenitor.




2 comentarii:

  1. Vai ce pofta mi-ai facut acum. Va trebui sa fac pizza maine. Asta e, mi-ai dat de lucru pe weekend. Mersi de retete :)

    RăspundețiȘtergere
  2. hehehe...si pizzele au continuat dupa reteta de mai sus...cu mici schimbari de topping...dupa pofta si chef...si tare bune ies. spor si pofta!

    RăspundețiȘtergere